Bucuresti, orasul istoric

Legenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform unei alte variante mai probabila, Bucuresti a fost întemeiat de catre Mircea cel Batrân la sfârsit de secol XIV.

Pe malurile Dâmbovitei si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pâna în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati în zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pâna în anul 100 î. Hr., în timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci).

Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, pâna în Evul Mediu.

In timpul Evului Mediu, Bucurestiul a devenit in important centru comercial, destul de important pentru a permite voievozilor secolului XIV sa ridice Curtea Princiara - cunoscuta sub numele de "Curtea Veche" - care a constituit nucleul dezvoltarii orasului medieval.

Prima mentionare a numelui "Bucuresti" dateaza din 20 septembrie 1459: apare intr-un document emis din cancelaria voievodului Vlad Tepes.

Prima atestare o costituie hrisovul voievodului Radu cel Frumos dat in Cetatea de Scaun a Bucurestilor, 14 octombrie 1465, pergament (facsimil)

Pe la 1599, o noua Curte este construita, si cateva biserici au fost ridicate la sfarsitul secolului XVI.

In secolul XVII, voievozii Radu Serban (1602-1611) si Radu Mihnea (1611-1616; 1620-1623) au depus eforturi intense in reinoirea orasului.

Matei Basarab (1632-1654) a renovat Curtea Veche, si a ctitorit bisericile "Sfintilor Apostoli", Sarindar si Plumbuita.

In 1640, deoarece relatiile domnitorului cu turcii s-au inrautatit, Matei Basarab si-a mutat capitala inapoi la Targoviste. Bucurestiul a ramas in continuare cetate de scaun.
In mai 1654, domnitorul Constantin Serban Basarab (1654-1658), succesorul lui Matei Basarab, a stat in Bucuresti o scurta perioada de timp, deoarece, dupa razvratirea trupelor sale de mercenari in februarie 1655, a plecat la Targoviste, ordonand ca Bucurestiul si curtea sa fie arse.

In Decembrie 1659, Gheorghe Ghica si-a stabilit resedinta inapoi la Bucuresti. In 1688, sediul bisericii Metropolitane este mutat de la Targoviste la Bucuresti. In 1678. Prima lucrare tiparita in Bucuresti "Cheia Cunoasterii", cuprinzand predici ale lui Ioanidie Galitowski, arhimandritul Cernigovului.
In timpul domniei lui Serban Cantacuzino (1678-1688) au fost construite in Bucuresti cateva cladiri importante : casele domnesti din cartierul Zlatari (demolata in 1977), bisericile : Magureanu, Doamnei, Cotroceni, marele han "Serban Voda".

Secolul al XVIII-lea Sub domnia lui Constantin Brâncoveanu

Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) este caracterizata de stabilitate politica, crestere economica si nflorirea culturii. In timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) s-au construit cladiri cu decoratii de o suplete rafinata; cladiri în stil brîncovenesc, cu arcade sustinute de coloane îmbogatite cu motive ornamentale florale, de ispiratie folclorica romaneasca, cu balcon sub forma de foisor si cu binecunoscutele si splendidele acoperisuri de tigla rosie. Toate de o rafinata eleganta.

De-a lungul Caii Victoriei s-au construit, cladiri si biserici pentru micii comercianti: bisericile "Icoanei", "Coltea", "Fundeni", hanul "Constantin Voda", hanul "Sf. Gheorghe" s.a.m.d. In oras se constata cresterea numarului de mestesugari.

In 1692, este infiintata prima scoala superioara din Valahia - "Academia voievodala" de la manastirea "Saint Sava".

in 1704, este infiintat primul spital din Bucuresti la manastirea "Coltea".Biserica si spitalul Coltii (spitalul a fost demolat in 1898 odata cu turnul Coltii, biserica de lemn refacuta in piatra)

In 1714, Constantin Brâncoveanu a fost luat prizonier de turci, dus la Constantinopole si executat, impreuna cu fiii lui.

In 1716, incepe Epoca "fanariotilor"; domnitori de origine greaca au fost inscaunati de catre Poarta Otomana, toti provenind din acelasi cartier "Fanar"din Istanbul. Dominarea otomana atinge apogeul. Comertul si mestesugurile infloresc.

In 1769, Bucurestenii, cu ajutorul a 700 de voluntari moldoveni, alunga trupele otomane din capitala.

In 1775, Este organizata scoala slavonica si romana "Sf. Gheorghe cel Vechi". Noi case sunt construite: noua curte domneasca de pe dealul Spirii, Casa "Beilic", un chiosc in Herastrau s.a.
In 1779, sunt realizate primele fantani publice in oras.

In 1789, trupele austriece intra in Bucuresti, ca o consecinta a razboiului Ruso-Turco- Austriac in 1787. Acestea stationeaza in Bucuresti timp de doi ani.

Conform datelor oficiale, in Bucuresti existau 80 districte , 6006 case si 30.030 locuitori.

Secolul al XIX-lea

Elemente capitaliste se dezvolta in economia bucuresteana. Numarul si varietatea manufacturilor creste. O noua structura administrativa se formeaza intre 1806-1812. Strazile sunt reparate. Se construiesc hanul "Manuc" (1808), spitalul "Filantropia" (1812), primul teatru bucurestean "Cismeaua Rosie".
In 1807, incepe alt razboi Ruso-Turc, in timpul caruia Bucurestiul este sub autoritatea trupelor tariste. In 1812, prin Pacea de la Bucuresti se stabileste... In 1813, se declanseaza Ciuma lui Caragea, dupa numele domnitorului de atunci.
In 1821, la 21 martie, Tudor Vladimirescu - conducatorul miscarii populare antiotomane sustinut de Rusia si de organizatia greaca "Eteria" - intra in Bucuresti. Tudor Vladimirescu "a domnit" in Bucuresti timp de 56 zile. Aflandu-se in conflict cu "Eteria" greceasca si pierzand ajutorul Tarului, Tudor Vladimirescu a fost obligat sa paraseasca Bucurestiul, pentru a evita o confruntare deschisa cu turcii. Trupele turcesti intra in Bucuresti, devastand orasul. Timp de un an intreg, populatia Bucurestiului au suferit asuprirea si talhariile otomane .
In 1822, epoca "Fanariota" se sfarseste cu numirea ca domnitor a lui Grigore Dimitrie Ghica.

Alt razboi Ruso-Turc aduce infometare si ciuma in Bucuresti.

Dupa Pacea de la Adrianopol (1829), Bucurestiul este ocupat de rusi. Generalul Pavel Kisseleff acorda o mare atentie problemelor edilitare.

In 1831 - date oficiale indica 60.587 de locuitori si peste 10.000 case in Bucuresti.

In 1834 -Domnitorul Alexandru Ghica sustine fondarea Bibliotecii Nationale. Scoala "Sf. Sava" devine Colegiu National.

In 1847 - Izbucneste un mare incendiu, distrugand partea comerciala si mestesugareasca a orasului (cam 2000 de case). Zona este refacuta dupa un plan urbanistic.

In 1848 - Au loc miscari revolutionare mai ales in Bucuresti. Un comitet revolutionar a elaborat o noua constitutie, semnata fortat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, sub presiunea maselor de mestesugari, negutatori si chiar tarani din zonele invecinate. Armata otomana a intervenit pentru a inabusi miscarea. Trupele turcesti au invadat Bucurestiul in septembrie. Barbu Stirbei a fost numit ca domnitor.

In 31 decembrie 1852 - Prima reprezentatie teatrala are loc in noua cladire a Teatrului National considerat, la acel moment, al treilea ca marime din Europa (1000 de locuri).

In 1853-1856 - Un nou conflict ruso-turc izbucneste, aducand trupe de ocupatie in Bucuresti: cea tarista, otomana, apoi austriaca.

In 1856 - Tratatul de Pace de la Paris a creat conditii pentru Unirea Principatelor (Moldova si Valahia).

In Mai 1857 - Bucurestiul a fost primul oras din lume care a folosit lampile cu petrol pentru iluminare.

In 24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor.

In 8 Februarie 1859 - Bucurestenii intampina pe Alexandru Ioan Cuza, noul domnitor ales al Moldovei si Tarii Romanesti. Bucurestiul devine Capitala unei tari unite.

In 1860 sunt infiintate liceele "Gheorghe Lazar" si "Matei Basarab". Primele strazi pavate cu piatra.
In 1864 se inaugureaza Universitatea, construita pe locul vechii minastiri Sf. Sava. In imagine, vedere de ansamblu a Bucurestiului in 1870, asa cum se vedea din turnul Coltii.

In 1869 - Prima gara din Bucuresti, la Filaret - un punct terminus al liniei Giurgiu-Bucuresti.

Bucurestii anilor 1870 se intindeau de la dealul si minastirea Mihai voda, Curtea Domneasca si minastirea Vacaresti, strada Lipscani si "ulitele" invecinate (ulita Franceza, ulite care purtau numele breslelor -Smirdan. Bacani,Selari, Covaci...), strada Coltii (actualul Bd. 1848), si Podul Mogosoaia, pina la Casa Golescu (Palatul Regal, actualul Muzeul de arta al Romaniei). In rest, de la Casa Golescu pina in actuala Piata Victoriei, Podul Mogosoaia era numai padure si gradina, avind razletie din cind in cind cite o casa boiereasca).

Restul orasului de atunci cuprindeau "mahalalele" cu lociunte construite din materiale improprii, adevarate focare de mizerie. Asa erau mahalalele Podului de Pamint (actuala Calea Plevnei), Podului Calicilor (actuala Calea Rahovei), Podului Beilicului (actuala Calea Serban Voda), Podului Tirgovistei (actuala Calea Grivitei), Podului de Afara (actuala Calea Mosilor), ulita Herastraului (actuala Calea Dorobantilor).

In 1871 - Prima linie de tramvai (cu tractiune animala) este inaugurata de la Gara de Nord la Piata Obor.

In 1872 - Gara de Nord - principala gara din Bucuresti - este inaugurata.

In 9 Mai 1877 -Adunarea Nationala stipuleaza Independenta Romaniei, sfarsitul dominatiei otomane.

In Octombrie 1878 - Armata Romana, victorioasa in razboiul impotriva turcilor, intra triumfator in Bucuresti. In cinstea ostasilor care au luptat in razboiul de independenta, sint redenumite vechile "poduri": Podul de Pamint devine Calea Plevnei, Podul Calicilor devine Calea Rahovei, Podul Tirgovistei devine Calea Grivitei, ulita Herastraului devine Calea Dorobantilor, Podul Mogosoaiei devine Calea Victoriei, Capul Podului Mogosoaiei devine Piata Victoriei iar splaiul Dimbovitei devine splaiul Independentii. Podul de Afara este denumit Calea Mosilor, Podul Beilicului devine Calea Serban Voda. O imagine a unui Bucuresti romantic, de mult apus

Ultimele decenii ale veacului al XIXlea si începutul sec XX, completeaza zestrea urbanistica a Bucurestiului cu alte cladiri monumentale datorate unor arhitecti straini sau putinilor arhitecti români instruiti în scolile din strainatate, în special Franta.

Bucurestiul devine un important centru economic; sunt infiintate noi banci sunt construite importante palate publice. Calea Victoriei, in zona centrului istoric al capitalei dominat de bisericile si hanurile specifice evului mediu au suferit transformari care nu mai amintesc de acea perioada, si anume au aparut constructii impunatoare cum ar fi cladirea CEC (arhitectul elvetian Paul Gottereau), societatea Agricola, hotel de France, Posta Centrala.

Cladiri în stilul arhitectural al renasterii italiene existau deja din secolul XVII; la mijlocul secolului XIX începe sa predomine stilul arhitectural specific renasterii franceze; spre sfîrsitul secolului XIX sînt deja construite, nu numai în Bucuresti ci în toate orasele tarii, principale cladiri, gratioase, rafinate, în stilul arhitectural al renasterii franceze sau italiene. Prezenta cladirilor de inspiratie franceza precum si a atmosferei din cafenelele ca si viata literar-artistica, îi dau o tenta specifica Bucurestiul începutului de veac XX fiind numit "Micul Paris".

Vom remarca, astfel, superbe case, sau mai bine zis curti cu case, palate, cafenele si restaurante, cu decoratiile lor de o rafinata eleganta specifice sfîrsitul secolului XIX, în stilul arhitectonic al renasterii franceze precum si neoclasic. Toate au fost realizate dupa planurile arhitectilor francezi sau români formati la scoala de arhitectura franceza si construite de echipe de constructori italieni, utilizînd renumita caramida "subtire italiena". Cele mai multe sint decorate cu frontoane si arcade, cu încadramente de ghirlande de flori la ferestre, cu splendide medalioane, cu mansarda înalta cu mici ferestruici rotunde si acoperisuri placate cu solzi de metal si uneori cu superbele cupole rotunde sau trapezoidale, cladiri asemanatoare celor aprtinînd burgheziei franceze.

O alta categorie de imobile poarta amprenta stilul arhitectonic al renasterii italiene din care se disting 2 categorii : cladiri de inaltime mica. cu decoratii simple însa de o suplete rafinata; cladiri în stil brîncovenesc, cu arcade sustinute de coloane îmbogatite cu motive ornamentale florale, de ispiratie folclorica romaneasca, cu balcon sub forma de foisor si cu binecunoscutele si splendidele acoperisuri de tigla rosie, cladiri în stil arhitectonic neoromanesc. Toate de o rafinata eleganta.

O plimbare în timp, pe strazile si bulevardele acestui frumos oras al sfirsitului secolului XIX, pe sub boltile coroanele arborilor ce le strajuiesc, bolti umbroase atît de placute în arsita verii, ne va conduce intr-un oras care astazi nu mai este si care merita pe deplin renumele sau.

Vom remarca piete de inspiratie franceza in care strazile pornesc radial sau vom patrunde in strazi inundate in verdeata.

Vom admira monumentele si vom incerca sa renasca atmosfera secolului trecut. Vom remarca schimbarile aduse de timp si de evolutie ...

In 1882 - Este instalat sistemul de iluminare electrica, prima oara la Palatul Regal, apoi la Teatrul National si in gradina publica Cismigiu.

In 1895 - Concomitent isi deschid portile doua edificii monumentale, Palatul Justitiei - pe malul Dambovitei, iar Ministerul de Agricultura si Domenii - in vecinatatea Spitalului Coltea.

In 1896 - O linie de tramvai electrica este inaugurata de la Obor la bulevardul Cotroceni. Este deschis primul cinema.

In 1900: La finele acestui an, se da in fuctiune Palatul Postelor, fiind azi Muzeul National de Istorie a României

In 1906: Orasul Roma daruieste orasului Bucuresti monumentul "Lupoaica Romei" care acum se afla in Piata Romana.

In 1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" in care functioneaza acesta si in prezent.

In 1909: Se aduce la Bucuresti primul automobil electric cu acumulatoare (fabricate in Germania), fiind folosit la transportul marfurilor.

In 1909: Se dechide Cinema Volta, cu prima sala amenajata pentru reprezentatii cinematografice.

In 1914: Se infiinteaza Muzeul Militar National. Dupa mutari succesive, in anul 1986 se stabileste in actuala cladire.

In 1925: Se inaugureaza prima linie de autobuz intre Bariera Calarasi - Piata Sfantu Gheorghe.

In 1927: Se da in folosinta centrala telefonica automatica cu un numar de 3.000 abonati.

In 1928: Radiodifuziunea incepe in mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi si pe unde scurte. Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu 600 de locuri.

In 1933: O societate americana construieste Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.

In 1935 - 1936: Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf construit initial din lemn si stuc in anul 1922. Monumentul (inalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor române in primul razboi mondial.

In 1936: Sociologul Dimitrie Gusti infiinteaza Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume.

In 1936: Se amenajeaza Parcul Herastrau intins pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi nautice (in incinta parcului se afla si Muzeul Satului). Aici mai exista si un teatru de vara cu 2.800 locuri; se mai gasesc baze sportive, dar si locuri de distractie pentru copii.

In 1937: Se termina constructie Palatului Regal (inceput in 1930). Azi aici functioneaza Muzeul National de Arta care cuprinde Galeria nationala, Galeria universala cu sectiile de arta feudala, grafica si atelierul de restaurare.

In 8 iunie 1938: In Parcul National Carol II (acum Herastrau), la intrarea dnspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Emisiunile incep la orele 19,00: oricare vizitator poate sa-si transmita vocea si imaginea pe un ecran, platind o anume taxa. Aparatura adusa de Philips constituie "cel mai modern post de emisiune al lumii".

In 1939: Se inaugureaza Academia Militara, care dispune de numeroase sali, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc.

In 1948: Aeroportul Baneasa isi incepe activitatea. Cladirea are o cupola caracteristica din beton armat si un hol cu un imens perete de sticla spre pista, astfel pasagerii pot urmarii decolarea si aterizarea avioanelor.

In 1949: Prima linie de troleibuze leaga Piata Victoriei si Hipodromul Baneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere).

In 1950: Ia nastere primul studio cinematografic la Buftea, fiind considerat cel mai mare si cel mai bine dotat din sud-estul Europei. Activitatea il leaga strans de capitala.

In 1950: Se deschide Observatorul Astronomic Popular, azi Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

In 1951: Se inaugureaza Stadionul Dinamo cu o capacitate de 20.000 locuri.

In 1953: Se realizeaza Complexul Sportiv "23 August", azi Stadionul National Lia Manoliu. Dispune de tribune pentru 80.000 spectatori, un teren gazonat si pista de atletism, 21 terenuri pentru antrenamente, un lac, doua bazine etc.

In 1954: Se deschide Opera Româna. Sala are 1.200 locuri. Este cel mai important teatru liric din tara, cu un repertoriu bogat ce include capodoperele unor compozitori ca Verdi, Wagner, Enescu.

In 1955: La uzinele Vulcan se construieste primul autobuz românesc.

31 decembrie 1956: De revelion se efectueaza prima emisiune de televiziune (alb-negru) din tara.

In 1957: Se termina lucrarile de constructie (incepute in 1952) la Casa Scanteii, care azi se numeste Casa Presei Libere. Edificiul gazduieste multe edituri, redactii. Aici se afla si cea mai mare intreprindere poligrafica a tarii, ce poarta acum denumirea de Compania Nationala s Imprimeriilor "Coresi" S.A.

In 1957: Muzeul Literaturii Române pune la dispozitia vizitatorilor un bogat fond de manuscrise, documente, forografii, arta plastica si obiecte memoriale care ilustreaza cele mai semnificative momente din istoria literaturii romane, de la origini pana in prezent. In 1970 muzeul se muta in actuala cladire cunoscuta sub numele de "Casa Scarlat Cretulescu".

In 1960: Se inaugureaza Sala Palatului. Sala mare este dotata cu 3.000 fotolii (in spatarele lor sunt plasate 3.000 difuzoare) si cu o scena moderna spatioasa.

In 1961: Isi incepee activitatea cel mai mare circ din tara, azi cunoscut ca Circul Globus, cu 2.500 locuri si cu anexe care adapostesc si menajeria deschisa pentru vizitatori.

In 1961: Se fabrica primele televizoare romanesti (alb-negru), marca "Electronica".

In 1964: Se infiinteaza Studioul cinematografic "Animafilm", specializat in producerea filmelor de animarie

In 1965: Pe Calea Victoriei, o sala de cinematograf este transformata si devine Teatrul Tandarica.

In 1967: Dupa incetarea din viata a poetului Tudor Arghezi, casa din strada Martisor devine Muzeul Memorial "Tudor Arghezi".

In 1970: La 17 km de Bucuresti, se deschide Aeroportul International Otopeni.

In 1970: Se ridica Hotelul "Intercontinental". Este cea mai inalta constructie a capitalei, cu 25 nivele; dispune de 420 camere si de un mare garaj subteran.

In 1973: Se construieste Teatrul National "I. L. Caragiale". Un incediu (din noaptea de 16/17 august 1978) distruge complet Sala Mare a teatrului, fiind necesare lucrari de refacere. In anii 1983-1984 se transforma exteriorul cladirii. Sala Mare (cu 1.186 locuri) dispune de cea mai bine dotata scena a tarii. Sala Amfiteatru (400 locuri) si Sala Atelier (200-250 locuri) ofera si ele variate posibilitati de joc. In Sala Mica functioneaza de o vreme Teatrul de Opereta "Ion Dacian".

In 1974: Se da in functiune Palatul Sporturilor si Culturii, adica Sala Polivalenta. Constituie cea mai importanta baza sportiva acoperita a capitalei. Pentru competitii sportive exista 6.000 locuri, dar cu ocazia unor concerte capacitatea se poate spori la 8.000 locuri.

In 1976: Magazinul Universal "Unirea" deschide sirul unor mari magazine moderne.

In 1977: Se deschide Magazinul Universal "Bucur-Obor", pe vremea aceea fiind cel mai complex comercial al tarii.

In 1979: Se inaugureaza prima linie de metrou intre uzinele "Semanatoarea" si "Timpuri Noi".

In 1981 - 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ (cu Casa Poporului), se demoleaza mai mult de 40.0000 constructii, locuinte, edificii administrative, monumente de arta si cultura, manastiri si biserici, care reprezentau valori inestimabile. Suprafata demolata este egala cu cea a Venetiei.

In 1990: In februarie, se infiinteaza Muzeul Taranului Român. Rezultat al preocuparilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000 obiecte si documente.

In 1991: In decembrie, Muzeul National Cotroceni isi dechide portile. Pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliiile manasstiresti medievale, printre altele pot fi vizitate cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea (Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori incaperi reprezentand perioada antebelica (Sufrageria germana, Salonul de vanatoare, Salonul florilor, Marele Salon de Receptie etc.)

In 1994: Primaria Municipiului Bucuresti isi fixeaza o noua stema.

In 1998: Suprafata capitalei - 228 km2, populatia - 2.029.899 locuitori.